Era îmbrăcată într-o rochie ecosez cu carouri mari albastre pe fond alb, cu talia foarte ridicată şi fusta, foarte lungă şi largă : era o rochie demodată şi totodată extrem de modernă, simplă, ca o uniformă, de şcolăriţă şi totuși emancipată, modestă dar în acelaşi, timp mult mai îndrăzneață decât cele care se purtau în saloanele din Chelsea. Faţa-i era foarte netedă, bucălată şi palidă, atît de netedă şi bucălată încât nimeni nu i-ar fi dat cei 30 de ani bătuţi pe muchie. Avea trăsături delicate,, ochii căprui închis, iar sprâncenele arcuite erau parcă trase cu penelul de un pictor oriental pe o mască, din porţelan. Părul, aproape negru, strâns într-un coc bogat pe ceafă, îi lăsa fruntea liberă. Urechile, descoperite, erau foarte albe şi mici. Era o faţă inexpresivă, ca de păpuşă, dar o păpuşă extrem de inteligentă.