Take a photo of a barcode or cover
A review by ancairofte
Copilăria fermecată by Ioana Trif
5.0
„Copilăria fermecată” - Ioana Trif
♦️Am primit cartea la unul din concursurile organizate de autoare, alături de o alta carte a acesteia.
♦️Știam că este o carte pentru copii, o carte care mă va purta pe tărâmuri magice, motiv pentru care am tot amânat să o citesc, iar acum regret că nu am citit-o mai devreme.
♦️Recomand cartea copiilor, însă nu exclud adulții. Copiii vor găsi povești care îi vor alina, încânta și vor sta cu urechile ciulite până la sfârșit, întrebând de fiecare dată „Și ce se întâmplă mai departe?”. Adulții se vor regăsi, mai ales cei care au locuit cu bunicii, la sat.
♦️În centrul atenției se afla Novac și Gruia, doi băieței tare nazdravani, care ne poartă cu ei prin toate aventurile magice. Alături de bunicii lor, aceștia învață cum să aibă răbdare cu animalele, cum să vorbească cu ele, cu plantele, îi învață să știe să asculte vântul care bate, pentru că el sigur transmite ceva. Aceștia au foarte multe întrebări legate de obiceiurile adulților, de ce ei fac anumite lucruri pe care copiii nu au voie să le facă.
♦️Mi-a plăcut foarte mult cum a fost scrisă această carte, este pe înțelesul copiilor dar și pe cel al adulților! M-am regăsit atât de mult prin povești, chiar dacă nu am locuit cu bunicii. Am locuit la sat până la 16 ani, în fiecare iarnă ieșeam la derdeluș și stăteam de dimineață până seara. Nu simțeam frigul și părinții nu se mai îngrijorau că ne vom îmbolnăvi. Ne lăsau sa ne bucuram cât de mult se putea. Îmi aduc aminte că atunci când găseam pe strada câte o pisicuță rătăcită sau abandonată, o duceam acasă și deși mai aveam câteva, se găsea un loc și pentru nou-venita.
♦️ Cartea aceasta m-a dus înapoi în copilărie și am retrăit toate momentele.
♦️ Fraza mea preferată este: „- Mereu să râdeți, orice se întâmplă, căci numai râsul poate vindeca sufletele, așa le spunea.”
♦️ Personajele preferate sunt cei doi bunici, care sunt de o bunătate nemaivăzută, de o inteligenta și o răbdare rară! Cu așa bunici, cum să nu ai cea mai frumoasă copilărie!
♦️Felicitări Ioana Trif, ai scris o poveste minunată și abia aștept să i-o citesc copilului meu! ❤️
♦️Am primit cartea la unul din concursurile organizate de autoare, alături de o alta carte a acesteia.
♦️Știam că este o carte pentru copii, o carte care mă va purta pe tărâmuri magice, motiv pentru care am tot amânat să o citesc, iar acum regret că nu am citit-o mai devreme.
♦️Recomand cartea copiilor, însă nu exclud adulții. Copiii vor găsi povești care îi vor alina, încânta și vor sta cu urechile ciulite până la sfârșit, întrebând de fiecare dată „Și ce se întâmplă mai departe?”. Adulții se vor regăsi, mai ales cei care au locuit cu bunicii, la sat.
♦️În centrul atenției se afla Novac și Gruia, doi băieței tare nazdravani, care ne poartă cu ei prin toate aventurile magice. Alături de bunicii lor, aceștia învață cum să aibă răbdare cu animalele, cum să vorbească cu ele, cu plantele, îi învață să știe să asculte vântul care bate, pentru că el sigur transmite ceva. Aceștia au foarte multe întrebări legate de obiceiurile adulților, de ce ei fac anumite lucruri pe care copiii nu au voie să le facă.
♦️Mi-a plăcut foarte mult cum a fost scrisă această carte, este pe înțelesul copiilor dar și pe cel al adulților! M-am regăsit atât de mult prin povești, chiar dacă nu am locuit cu bunicii. Am locuit la sat până la 16 ani, în fiecare iarnă ieșeam la derdeluș și stăteam de dimineață până seara. Nu simțeam frigul și părinții nu se mai îngrijorau că ne vom îmbolnăvi. Ne lăsau sa ne bucuram cât de mult se putea. Îmi aduc aminte că atunci când găseam pe strada câte o pisicuță rătăcită sau abandonată, o duceam acasă și deși mai aveam câteva, se găsea un loc și pentru nou-venita.
♦️ Cartea aceasta m-a dus înapoi în copilărie și am retrăit toate momentele.
♦️ Fraza mea preferată este: „- Mereu să râdeți, orice se întâmplă, căci numai râsul poate vindeca sufletele, așa le spunea.”
♦️ Personajele preferate sunt cei doi bunici, care sunt de o bunătate nemaivăzută, de o inteligenta și o răbdare rară! Cu așa bunici, cum să nu ai cea mai frumoasă copilărie!
♦️Felicitări Ioana Trif, ai scris o poveste minunată și abia aștept să i-o citesc copilului meu! ❤️